Ads by Google

Aleksandr Sergheevici Puşkin - poet şi dramaturg rus - biografie, opera literară. Teatru Radiofonic.

Aleksandr Sergheevici Puşkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne.

Puşkin a fost iniţiatorul folosirii dialectului local în poeziile şi piesele sale, creând un stil propriu de amestec al naraţiunii cu teatrul, idila şi satira—asociate cu literatura rusă şi influenţând major scriitorii ruşi care i-au urmat..

Tatăl lui Puşkin, Sergei Lvovich Puşkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile ruseşti, cu strămoşi din secolul al XII-lea. Mama lui Puşkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoşi, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană şi scandinavă.

Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) şi a soţiei lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Puşkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich Gannibal, născut în Eritrea. Poetul Aleksandr Sergheevici Puşkin s-a născut la Moscova, pe 6 iunie (26 mai, stil vechi) 1799. În 1811 viitorul poet s-a înscris la şcoala nou înfiinţată la Ţarskoe Selo, (azi oraşul Puşkin) unde va studia până în 1817. La vârsta de cincisprezece ani publica primul poem. În 1820 publică primul său lung poem, Ruslan şi Ludmila.

Poetul devine incomod din pricina popularităţii şi scrierilor lui antidespotice - manuscrisul Odă a Libertăţii. Ca urmare, în acelaşi an (1820), pentru a evita deportarea în Siberia, se mută la Chişinău unde va locui până în 1823.

După o călătorie de vară în Caucaz şi în Crimeea, scrie două poeme foarte aclamate: Prizonierul din Caucaz şi Fântâna din Bahcisarai. În 1823 se mută la Odessa, unde intră din nou în conflict cu guvernul care-l trimite în exil în nordul Rusiei, unde va sta din 1824 până in 1826. Cu ajutorul anumitor autorităţi reuşeşte să-i facă o vizită Ţarului Nikolai I pentru o petiţie cu privire la eliberarea lui pe care o şi obţine.

În revolta din decembrie 1825 la Sankt Petersburg sunt găsite în mâinile unor insurgenţi o serie de poeme politice timpurii ale poetului; ca urmare Puşkin intră imediat sub strictul control al cenzurii guvernului, fiindu-i interzis sa călătoreasca sau să publice. În acest timp scrie drama Boris Godunov pe care însă nu reuşeşte să o publice decât cinci ani mai târziu.

În 1831 se căsătoreşte cu Natalya Goncharova. Împreună încep să frecventeze cercurile din înalta societate, poetul devenind un apropiat al curţii. Soţia lui era o femeie foarte admirată, inclusiv de ţar care pentru a-l umili îi oferă cel mai neînsemnat titlul de la curte. În 1837, înglodat in datorii şi în mijlocul zvonurilor despre relaţia amoroasă a soţiei lui cu aventurierul francez d’Anthes, pe 27 ianuarie Puşkin îl provoacă pe presupusul iubit la duel.

În urma duelului, amândoi bărbaţii sunt răniţi, Puşkin de moarte. Două zile mai târziu, Rusia pierdea pe cel mai important poet şi dramaturg romantic al secolulului al XIX-lea - Alexandru Sergheevici Puşkin moare. Guvernul, temându-se de o eventuală demonstraţie politică, a mutat desfăşurarea funeraliilor într-o locaţie mai mică, permiţând participarea unui grup foarte restrâns de rude şi prieteni apropiaţi.

Puşkin a avut patru copii cu Natalya: Maria (născută în 1832, care este considerată un prototip pentru Anna Karenina), Alexander (născut în 1833), Grigory (născut în 1835) şi Natalya (născută în 1836) ultima dintre ei căsătorindu-se, morganatic, cu un membru al familiei regale din Nassau, anume cu Nikolaus Wilhelm de Nassau şi a devenit Countesă de Merenberg.

Activitatea literară

1814 - Apare în "Vestnic Evropi" (Mesagerul Europei) Către un amic versificator, poezie
1820 -Ruslan i Ludmila (Ruslan şi Ludmila), poem
1822 -Kavkazskiy Plennik (Prizonierul din Caucaz), poem
1824 -Fântana din Bahcisarai, poem
1827 -Tsygany (Ţiganii), poem
1829 -Poltava, poem
1830 -Micile tragedii
1831 -Boris Godunov, scrisă în 1825, drama
1831 -Povestirile răposatului Belkin, proză
1825 -Evgheni Oneghin, roman în versuri
1832 -Dubrovski, roman în proză
1833 -Mednyy Vsadnik (Călăreţul de aramă), poem
1833 -Pikovaya Dama (Dama de pică), nuvelă "petersburgheză"
1834 -Istoria lui Pugaciov, proză
1836 -Kapitanskaya Dochka (Fata căpitanului), proză
Kirdzhali Kircali
Gavriiliada

sursa www.wikipedia.org

Din porunca stiucii - de - A.S.Puskin - povesti - (27,47min.)

Cocoselul de aur - de - A.S.Puskin - povesti - (25,29min.)

Rusalka - de - A.S. Puskin - partea I (27,29 min)

Rusalka - de - A.S. Puskin - partea a II a (27,45 min.)

Personalitati: scriitori rusi

DOSTOIEVSKI, Feodor Mihailovici (Фёдор Миха́йлович Достое́вский, Dostoevsky) 11 noiembrie, (30 octombrie, stil vechi), 1821, – 9 februarie, (28 ianuarie, O.S.), 1881, St. Petersburg, Rusia) a fost unul din cei mai importanţi scriitori ruşi, ale cărui opere au avut un efect profund şi de durată asupra ficţiunii din secolul al XX-lea.

citeste mai mult

ESENIN, Serghei Alexandrovici , (în rusă: Сергей Александрович Есенин;) (n. 3 octombrie 1895, m. 27 decembrie, 1925) a fost un poet liric rus celebru. Născut într-o familie de ţărani din satul Constantinovo (astăzi Esinino), regiunea Riazan din Rusia, Serghei Esenin a fost abandonat de părinţii săi în copilărie şi a trăit cu bunicii săi. A început să scrie poezii la nouă ani. Copil-minune al literaturii, în 1912 s-a mutat la Moscova, unde s-a întreţinut muncind ca şi corector la o tipografie.

citeste mai mult

GOGOL, Nikolai Vasilievici (rusă Никола́й Васи́льевич Го́голь; (n. 19 martie 1809 - d. 4 martie 1852) a fost un prozator şi dramaturg rus. Gogol s-a afirmat ca un scriitor care urmăreşte să redea adevărul vieţii, smulgând fără cruţare vălul somptuos de pe societatea nobiliaro birocratică a timpului său.

citeste mai mult

GORKI, Maxim pe numele sau Alexei Maximovici Peşkov (în limba rusă Алексей Максимович Пешков) (n. 28 martie stil nou 16 martie stil vechi 1868 – d. 18 iunie 1936), a fost un scriitor rus/sovietic, fondator al realismului socialist în literatură şi activist politic. S-a născut în oraşul Nijni Novgorod şi a murit la Moscova. Din 1906 până în 1913 şi din 1921 până în 1929 a trăit în străinătate, în special pe Insula Capri.

citeste mai mult

PUSKIN, Aleksandr Sergheevici (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne. Puşkin a fost iniţiatorul folosirii dialectului local în poeziile şi piesele sale, creând un stil propriu de amestec al naraţiunii cu teatrul, idila şi satira—asociate cu literatura rusă şi influenţând major scriitorii ruşi care i-au urmat.

citeste mai mult

TOLSTOI, Lev Nicolaevici (rusă Лев Никола́евич Толсто́й) (n. 28 august(sv) / 9 septembrie(sn) 1828, Iasnaia Poliana - d. 7 noiembrie(sv) / 20 noiembrie(sn), 1910, Astapovo) a fost un scriitor rus considerat de către critici ca fiind unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii. Operele sale Război şi pace şi Anna Kareninaau avut o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credinţele şi ideile sale filosofice şi estetice, propovăduite de-a lungul vieţii prin celelalte opere, sunt reunite şi cunoscute sub denumirea de „tolstoism”.

citeste mai mult

TOLSTOI, Aleksei Nicolaevici s-a nascut pe 29 decembrie 1883 si a decedat pe 23 februarie 1945. A fost un scriitor sovetic care a abordat multe genuri, dar care s-a specializat în literatură SF şi romane istorice. S-a născut în Nicolaevsk, în 1883 în familia unuia dintre membrii sărăciţi ai familiei conţilor Tolstoi. Tătăl lui era un husar pensionat şi propietar de pământuri, contele Nicolai Alexandrovici Tolstoi, iar mama sa era o scriitoare de literatură pentru copii.