Ads by Google

MITOLOGIE - categorii

Navigare rapida

Mitologie nordică Mitologie sumeriană Mitologie vedică Mitologie tibetană Mitologie rusă

Mitologia romaneasca,obiceiuri, basme şi poeme referitoare la dragoste, credinţă, regi, prinţese, şi vrăjitoare.

Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme şi poeme referitoare la dragoste, credinţă, regi, prinţese, şi vrăjitoare.

Etnologişti, poeţii, scriitorii şi istorici au încercat de secole să colecţioneze şi să păstreze basmele, poemele, baladele şi au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile şi tradiţiile legate de diferite evenimente din an.

Tradiţii legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărţişorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-creştine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măşti sau Ursul şi Capra din iarnă.

Probabil cel mai mare colecţionar de basme din folclor a fost nuvelistul şi povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viaţa unor poveşti acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei şi fata mosului.

De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Mioriţa, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conţinând un număr larg de nuvele scurte şi basme din mitologie.

Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prinţesa Ileana Cosânzeana, monştrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână şi malefica Muma Pădurii. sursa www.wikipedia.org

Mitologie

Zalmoxis (sau Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, de unde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care ar fi facilitat convertirea acestora la creştinism, idee ce se află în opoziţie cu opinia conform căreia religia geţilor ar fi fost una politeistă, precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. mai multe informatii

Bendis (Béndis, Mendis) , zeiţă sud-tracică, probabil o zeiţă a căsătoriei care veghea asupra legăturilor matrimoniale. Numele ei este derivat din indo-europeanul *bhendh-, „legătură”. Pe reliefuri şi statuete mici, Bendis este reprezentată purtând veşminte trace şi cu un coif ascuţit (frigian). Adesea are o suliţă în mâna stângă şi o cupă sacrificială în mâna dreaptă. mai multe informatii