Ads by Google

MITOLOGIE - categorii

Navigare rapida

Mitologie nordică Mitologie sumeriană Mitologie vedică Mitologie tibetană Mitologie rusă

Mitologia persană, bine rau, Ahura Mazda şi Angra Maynu

Persia este numele grecesc pentru Iran, nume prin care această ţară a fost cunoscută până în 1935. Bazată pe o luptă permanentă între bine şi rău, între Ahura Mazda şi Angra Maynu, mitologia persană este una plină de mister şi de taine. Panteonul persan este foarte bogat, iar zeii sunt împărţiţi în două grupe antitetice: zei buni şi zei răi.

Ahura Mazda

Mitologia persană este ansamblul de credinţe şi practici al grupului etno-lingvistic şi cultural de oameni care locuiau în Antichitate în teritoriul de astăzi al Iranului. Mitologia persană s-a răspândit şi în afara acestei ţări până în Asia Centrală şi până la Marea Neagră.

Personajele din mitologia persană se împart aproape mereu în două tabere diferite. Ele sunt fie benefice fie malefice. Rezultatul permanentei lupte între bine şi rău se bazează pe o concepţie din Zoroastrism, cea a dublei creaţii a lumii. Ahura Mazda (Avestan sau Ohrmazd) şi Amesha Spentas sunt sursele energiei constructive, pozitive, în timp ce Angra Mainyu şi Daevas sunt sursele întunericului, distrugerii, sterilităţii şi morţii.

Aflat foarte des în limba persană "daeva" înseamnă "celest" sau "strălucitor"'. Aceste divinităţi erau venerate în religia mazdeismului înaintea zoroastismului, şi erau fiinţe sacre. După reforma religioasă a lui Zarathustra termenul "daeva" a început, dimpotrivă, să fie asociat cu "demon" .

Chiar şi pe vremea aceea persanii care trăiau la sud de Marea Caspică au continuat să creadă în daeva şi au rezistat presiunii de-a accepta Zoroastrianismul, iar legendele despre daeva au reuşit să supravieţuiască până în ziua de azi. De exmplu, aceea legendă despre Div-e Sepid (daeva albă) de Mazandaran

Chiar mai mult de atât, Angra Mainyu în persană Ahriman, cândva un epitom Zoroastrian al răului, care in literatura Persană de mai târziu si-a pierdut sensul său original ajungând să fie descris ca div.

Descrierea religioasă a lui Ahriman în era ce a urmat invaziei Islamice îl înfăţişează pe acesta ca fiind un bărbat uriaş cu pilea foarte aspră si care are două coarne. sursa www.wikipedia.org

Mitologie

Zalmoxis (sau Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, de unde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care ar fi facilitat convertirea acestora la creştinism, idee ce se află în opoziţie cu opinia conform căreia religia geţilor ar fi fost una politeistă, precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. mai multe informatii

Bendis (Béndis, Mendis) , zeiţă sud-tracică, probabil o zeiţă a căsătoriei care veghea asupra legăturilor matrimoniale. Numele ei este derivat din indo-europeanul *bhendh-, „legătură”. Pe reliefuri şi statuete mici, Bendis este reprezentată purtând veşminte trace şi cu un coif ascuţit (frigian). Adesea are o suliţă în mâna stângă şi o cupă sacrificială în mâna dreaptă. mai multe informatii